NATO s-ar putea pronunta in favoarea unui sistem de aparare a intregii Europe in fata amenintarii cu rachete balistice. In cadrul acestui sistem de aparare si-ar avea locul si scutul american antiracheta. Decizia favorabila a NATO ar urma sa fie luata in cadrul Summit-ul Aliantei, care va avea loc la Bucuresti, dupa cum a anuntat Peter Flory, secretar general adjunct al NATO pentru investitii in aparare.
“Obiectivul este de a dezvolta un sistem care sa garanteze ca toate cele 26 de state ale NATO ar fi acoperite, ceea ce nu este cazul doar cu scutul american”, a precizat Peter Flory. “Summit-ul de la Bucuresti are toate premisele de a fi un Summit foarte important pentru acest subiect”, a apreciat Flory.
Oficialul NATO a recunoscut ca “nu toti aliatii sunt de acord cu toate aspectele, indeosebi tehnice, ale scutului antiracheta, ceea ce nu impiedica Alianta sa lucreze la un document care sa permita informarea liderilor aliati astfel incat sa poata lua in cunostinta de cauza decizii ce ar putea fi importante cu privire la politica NATO in materie de aparare antiracheta”.
Potrivit lui Peter Flory, declaratia pe care aliatii occidentali ar putea-o adopta la Bucuresti ar urma sa aminteasca de realitatea amenintarii balistice si sa recunoasca aportul SUA in acest sens. Ea ar putea sublinia totodata rolul apararii antiracheta in cadrul unei strategii de ansamblu impotriva armelor de distrugere in masa si locul sistemului pe care doreste sa-l dezvolte NATO.
Cu toate acestea, la Summit-ul de la Bucureşti “nu se va da nicio comanda” in privinta scutului antiracheta al NATO, ci liderii aliati vor fi invitati sa “examineze diferitele optiuni in perspectiva Summit-ului urmator, din 2009”, a adaugat responsabilul de la Bruxelles.
Acelasi oficial al NATO a explicat ca, prin instalarea unei baterii de interceptare in Polonia si a unui radar in Republica Ceha, scutul antiracheta american va acoperi o buna parte a Europei, iar pentru tarile din sud-estul Europei - Bulgaria, Grecia, Romania si Turcia - neacoperite de aceasta extensie a scutului american se prevede recurgerea la sistemul de aparare studiat actualmente de NATO pentru protejarea trupelor aliate aflate in campanie.
Acest sistem, numit “campul de lupta”, are in vedere atacuri cu rachete cu raza de actiune scurta sau medie (pana la 3.000 de kilometri), cum se crede ca ar putea fi lansate din Orientul Mijlociu sau Asia asupra Turciei sau a Balcanilor.
“Consider ca exista un mijloc de a adapta acest sistem la apararea unui teritoriu”, a afirmat secretarul general adjunct al NATO, adaugand ca acest lucru va implica atat o desfasurare navala, cat si terestra. Flory a amintit ca, fara contributia SUA, “sistemul antiracheta al NATO ar costa 20 pana la 27 miliarde de euro pe o perioada de 20 de ani”, potrivit unui studiu de fezabilitate realizat de Alianta Atlantica.
Peter Flory a subliniat ca Rusia, care se opune vehement proiectului de scut antiracheta al SUA din Europa Centrala, nu are niciun cuvant de spus in decizia privind construirea unui scut complementar al NATO, dar a mentionat ca aceasta problema “este clar un element aflat in discutie”.
(Sursa: Rompres)
