1. Noi, şefii de stat şi de guvern ai ţărilor membre ale Alianţei Nord-Atlantice, ne-am întâlnit astăzi pentru a extinde Alianţa şi pentru a întări în continuare capacitatea noastră de a răspunde actualelor şi noilor ameninţări de securitate specifice secolului XXI. Am evaluat progresele semnificative pe care le-am făcut în ultimii ani pentru transformarea NATO, convenind că acesta este un proces care trebuie să continue. Recunoscând valoarea durabilă a legăturii transatlantice şi a NATO ca for esenţial de consultări pe tema securităţii între Europa şi America de Nord, ne-am reafirmat solidaritatea şi coeziunea, precum şi angajamentul asupra viziunii comune şi valorilor democratice pe care le împărtăşim, cuprinse în Tratatul de la Washington. Principiul indivizibilităţii securităţii aliate este fundamental. O apărare colectivă solidă a populaţiilor, teritoriului şi forţelor noastre este scopul central al Alianţei şi rămâne sarcina de securitate cea mai importantă pe care o avem. Ne reiterăm încrederea în obiectivele şi principiile Cartei Naţiunilor Unite.
2. Astăzi am decis să invităm Albania şi Croaţia să înceapă discuţiile de aderare pentru a se alătura Alianţei. Felicităm aceste ţări pentru istorica lor realizare, obţinută prin ani de muncă asiduă şi prin angajamentul demonstrat faţă de securitatea noastră comună şi valorile NATO. Aderarea acestor noi membri va întări securitatea tuturor din spaţiul euro-atlantic şi ne va aduce mai aproape de ţelul nostru comun al unei Europe întregite, libere şi paşnice.
3. Aşteptăm cu interes a 60-a aniversare a Alianţei, cu prilejul Summit-ului din 2009, care va sublinia importanţa perenă a legăturii transatlantice. Procesul de transformare a Alianţei continuă prin: integrarea a noi membri; răspunsuri mai adecvate la provocările de securitate, luând în considerare lecţiile învăţate; capabilităţi care se pot desfăşura mai eficient în teatru, precum şi prin noi relaţii cu partenerii noştri. Summit-ul va oferi o oportunitate de a articula şi consolida în continuare viziunea Alianţei privind rolul său, de a răspunde provocărilor în schimbare ale secolului 21 şi de a-şi menţine capacitatea de a executa întreaga sa gamă de misiuni, apărând colectiv securitatea noastră internă şi contribuind la stabilitatea internaţională. Pentru a pregăti terenul pentru îndeplinirea acestei sarcini importante, solicităm Consiliului în Sesiune Permanentă să pregătească o Declaraţie privind Securitatea Alianţei pentru a fi adoptată la Summit.
4. Am salutat prezenţa la Bucureşti a unui număr de naţiuni partenere; dl. Ban Ki-Moon, secretarul general al Naţiunilor Unite, precum şi reprezentanţi de nivel înalt ai altor organizaţii internaţionale. Multora dintre provocările actuale la adresa securităţii nu pot fi combătute cu succes doar de către Alianţă. Rezolvarea lor poate fi obţinută cel mai bine printr-un parteneriat vast cu comunitatea internaţională în sens larg, ca parte a unei adevărate abordări cuprinzătoare, bazate pe deschidere şi cooperare, precum şi pe voinţa tuturor părţilor. Suntem hotărâţi să lucrăm împreună pentru promovarea păcii şi stabilităţii, precum şi pentru a răspunde provocărilor globale care afectează din ce în ce mai mult securitatea noastră, a tuturor.
5. Succesul acestui efort comun depinde în mare măsură de angajamentele individuale. Onorăm profesionalismul şi curajul a peste şaizeci de mii de bărbaţi şi femei din statele aliate şi din alte naţiuni implicate în misiunile şi operaţiile NATO. Transmitem profunda noastră compasiune familiilor şi apropiaţilor celor care au murit sau care au fost răniţi la datorie. Sacrificiul lor nu va fi zadarnic.
6. Securitatea euro-atlantică şi internaţională este strâns legată de viitorul Afganistanului ca stat paşnic, democratic, care respectă drepturile omului şi este lipsit de ameninţarea terorismului. Din acest motiv, Forţa Internaţională de Asistenţă pentru Securitate (ISAF), mandatată de Naţiunile Unite, incluzând actualmente 40 de naţiuni, reprezintă principala noastră prioritate. Conlucrând cu afganii, am realizat progrese semnificative, însă recunoaştem că provocările rămase necesită eforturi suplimentare. Nici noi şi nici partenerii noştri afgani nu vom permite extremiştilor şi teroriştilor să recâştige controlul asupra Afganistanului sau să-l utilizeze ca bază a terorismului care ne ameninţă pe toţi. împreună cu partenerii noştri din ISAF şi cu implicarea directă a preşedintelui Karzai, vom emite o declaraţie privind Afganistanul. Această declaraţie stabileşte o viziune clară bazată pe patru principii: angajamentul comun şi ferm, pe termen lung; sprijinul pentru întărirea conducerii şi responsabilităţii afgane; abordarea cuprinzătoare din partea comunităţii internaţionale, care să unească eforturile civile şi militare, precum şi participarea şi cooperarea sporită cu vecinii Afganistanului, în special cu Pakistanul. Ne exprimăm satisfacţia faţă de anunţurile făcute de aliaţi şi parteneri privind contribuţiile cu noi forţe şi alte forme de sprijin, care demonstrează o dată în plus hotărârea noastră; orice alte contribuţii suplimentare vor fi binevenite. Salutăm, totodată, numirea ambasadorului Kai Eide ca reprezentant special al secretarului general al Naţiunilor Unite pentru Afganistan şi şef al Misiunii de Asistenţă a Naţiunilor Unite în Afganistan (UNAMA), care va aduce un plus de dinamism şi coerenţă eforturilor comunităţii internaţionale. Salutăm apropiata Conferinţă de la Paris care va evalua progresele înregistrate şi va întări eforturile internaţionale în vederea continuării implementării Strategiei - cadru pentru Afganistan ("Afganistan Compact").
7. Ne menţinem ferm angajamentul nostru pentru securitatea şi stabilitatea regională din Balcani. Apreciem prestaţia eficientă, promptitudinea şi imparţialitatea KFOR în combaterea violenţelor şi deplângem toate atacurile îndreptate împotriva misiunii KFOR, sub mandat ONU, precum şi a altor prezenţe internaţionale în Kosovo. Reiterăm că misiunea KFOR va rămâne în Kosovo în baza Rezoluţiei 1244 a Consiliului de Securitate al ONU, pentru a asigura un climat de siguranţă şi securitate, inclusiv libertatea de mişcare, pentru toţi locuitorii din Kosovo, până la momentul la care Consiliul de Securitate va lua o altă decizie.
8. în Kosovo, NATO şi KFOR vor continua să colaboreze cu autorităţile şi, având în vedere mandatul său operaţional, KFOR va coopera cu şi va asista, în mod adecvat, ONU, Uniunea Europeană şi alţi actori internaţionali pentru a sprijini dezvoltarea unui Kosovo stabil, democratic, multietnic şi paşnic. Susţinem acţiunile ONU de asigurare a domniei legii şi chemăm toate părţile să facă paşi reali pentru prevenirea şi condamnarea violenţei în Kosovo. NATO şi KFOR salută reţinerea demonstrată până acum de autorităţile din Kosovo. Solicităm implementarea continuă şi integrală a angajamentelor lor faţă de standarde, în special a celor legate de domnia legii, protecţia minorităţilor etnice şi a comunităţilor, protejarea locurilor istorice şi religioase, combaterea criminalităţii şi a corupţiei.
9. NATO este gata să-şi aducă propria contribuţie la implementarea viitoarelor aranjamente de securitate. Având în vedere Rezoluţia 1244 a Consiliului de Securitate al ONU, luăm notă de necesitatea menţinerii prezenţelor internaţionale în întreg Kosovo, ale căror eforturi contribuie la asigurarea libertăţii de mişcare şi a circulaţiei persoanelor şi bunurilor, inclusiv supravegherea frontierelor. Facem apel la toţi actorii din regiune să se angajeze constructiv şi să evite orice acţiuni sau declaraţii care ar putea periclita situaţia de securitate în Kosovo sau în orice altă parte a regiunii. KFOR va continua un dialog strâns pe tema securităţii cu toate părţile.
10. Mediul informatic de astăzi, în particular cel asociat operaţiilor noastre din Afganistan şi Kosovo, evidenţiază necesitatea unei comunicări adecvate, corecte şi în timp util, cu audienţe locale şi internaţionale, despre politicile şi angajarea NATO în operaţii internaţionale. Salutăm progresul înregistrat în întărirea capacităţii de comunicaţii strategice a NATO, demonstrată prin răspunsul rapid al Centrului de Operaţii Media. De asemenea, salutăm lansarea, la Summitul nostru, a unui nou canal TV NATO pe internet, care va cuprinde ştiri actualizate periodic precum şi reportaje video, în mod special din diverse regiuni ale Afganistanului. Evidenţiem angajamentul nostru pentru a sprijini emeliorarea în continuare a comunicaţiilor strategice până la Summit-ul nostru din 2009.
11. Aşa cum ne demonstrează experienţele din Afganistan şi Balcani, comunitatea internaţională are nevoie să conlucreze mai strâns şi să aibă o abordare cuprinzătoare pentru a răspunde cu succes provocărilor de azi şi de mâine la adresa securităţii. O implementare eficientă a abordării cuprinzătoare necesită cooperarea şi contribuţia tuturor actorilor importanţi, inclusiv a organizaţiilor neguvernamentale şi organismelor locale relevante. în acest sens, este important ca toţi actorii internaţionali majori să acţioneze într-un mod coordonat, aplicând un larg spectru de instrumente civile şi militare printr-un efort concertat, care ţine cont de mandatele şi atuurile fiecăruia. Am aprobat un Plan de acţiune care cuprinde un set de propuneri pragmatice de dezvoltare şi implementare a contribuţiei NATO la abordarea cuprinzătoare. Aceste propuneri au scopul de a îmbunătăţi aplicarea coerentă a instrumentelor NATO de gestionare a crizelor şi de a întări cooperarea practică la toate nivelurile, cu alţi actori, după caz, inclusiv propuneri privind sprijinul pentru stabilizare şi reconstrucţie. Acestea se referă la domenii precum planificarea şi conducerea operaţiilor; instruire şi educaţie; amplificarea cooperării cu actori externi. însărcinăm Consiliul în Sesiune Permanentă să implementeze acest Plan de Acţiune cu prioritate şi să îl menţină permanent în atenţie, ţinând seama de toate evoluţiile relevante şi de lecţiile învăţate.
12. Salutăm cooperarea de peste un deceniu dintre Naţiunile Unite şi NATO, în sprijinul activităţii ONU de menţinere a păcii şi securităţii internaţionale. Am dezvoltat o colaborare operaţională în domeniul menţinerii păcii, prin operaţiunile din Balcani şi Afganistan mandatate de ONU şi conduse de NATO. Aceste experienţe comune au demonstrat valoarea coordonării eficiente între cele două organizaţii. Cooperarea ulterioară va contribui semnificativ la contracararea ameninţărilor şi provocărilor cărora comunitatea internaţională trebuie să le răspundă. NATO îşi reafirmă încrederea în scopurile şi principiile Cartei Naţiunilor Unite, inclusiv exercitarea dreptului inerent la auto-apărare individuală sau colectivă recunoscut prin articolul 51 al Cartei Naţiunilor Unite, după cum este prevăzut în Tratatul de la Washington. Responsabilitatea principală pentru menţinerea păcii şi securităţii internaţionale revine Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite.
13. NATO contribuie, de asemenea, la implementarea de către naţiuni a rezoluţiei Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite (R CS ONU) 1373 şi a altor rezoluţii relevante pentru lupta contra terorismului, şi acordă sprijin în domeniul neproliferării armelor de distrugere în masă prin asumarea rolului ce îi revine în implementarea de către naţiuni a R CS ONU 1540.
14. Relaţiile NATO-UE acoperă o gamă largă de probleme de interes comun privind securitatea, apărarea şi managementul crizelor, inclusiv lupta împotriva terorismului, dezvoltarea de capabilităţi militare coerente şi care se susţin reciproc, precum şi planificarea urgenţelor civile. Cooperarea noastră de succes în Balcanii de Vest, inclusiv în operaţiunea UE Althea prin aranjamentele Berlin plus, contribuie la pacea şi securitatea din regiune. în spiritul aceloraşi valori comune şi interese strategice, NATO şi UE cooperează şi vor continua să conlucreze în operaţiuni-cheie de gestionare a crizelor. Recunoaştem valoarea pe care o aduce o apărare europeană mai puternică şi mai capabilă, în măsură să furnizeze capabilităţi cu care să răspundă provocărilor cu care atât NATO, cât şi UE se confruntă. De aceea, sprijinim eforturi care să se susţină reciproc pentru atingerea acestui scop. Succesul unor astfel de eforturi prezente şi viitoare, necesită un angajament sporit pentru a asigura metode eficiente de conlucrare. Prin urmare, suntem hotărâţi să îmbunătăţim parteneriatul strategic NATO-UE, conform celor agreate de ambele noastre organizaţii, pentru o cooperare mai strânsă şi o eficienţă sporită, precum şi pentru a evita duplicări inutile, într-un spirit de transparenţă şi cu respectarea autonomiei celor două organizaţii. O Uniune Europeană mai puternică va contribui în continuare la securitatea noastră comună.
15. Condamnăm în cei mai puternici termeni toate actele de terorism, oricare ar fi motivaţia lor sau modul de manifestare. Naţiunile noastre rămân hotărâte să lupte împotriva acestui flagel, individual şi colectiv, atât timp cât este necesar şi în conformitate cu dreptul internaţional şi principiile Naţiunilor Unite. Teroriştii utilizează o varietate de arme convenţionale şi tactici, inclusiv tactici asimetrice şi pot încerca să folosească arme de distrugere în masă pentru a ameninţa pacea şi securitatea internaţionale. Acordăm o importanţă deosebită protecţiei populaţiilor, teritoriilor, infrastructurii şi forţelor noastre împotriva consecinţelor unor atacuri teroriste. Vom continua să dezvoltăm şi să contribuim la politicile de prevenire şi combatere a proliferării armelor de distrugere în masă, în scopul prevenirii accesului şi utilizării lor de către terorişti. Vom continua, de asemenea, să sprijinim programul de lucru pentru dezvoltarea unor capabilităţi avansate care să ajute la apărarea împotriva atacurilor teroriste, inclusiv prin continuarea dezvoltării de noi tehnologii. Ne păstrăm angajamentul de a întări capacitatea Alianţei de a schimba informaţii în domeniul terorismului, în mod special în sprijinul operaţiilor NATO. Alianţa noastră asigură o dimensiune transatlantică esenţială de răspuns în faţa terorismului, iar naţiunile noastre vor continua să contribuie la implementarea deplină a Rezoluţiei CSONU 1373 şi a altor rezoluţii relevante, în special a Rezoluţiei CSONU 1540, precum şi la eforturile mai largi ale comunităţii internaţionale în această privinţă. Dialogul şi cooperarea, după caz, cu alte organizaţii internaţionale şi cu partenerii nostrii sunt esenţiale, şi salutăm eforturile menite să revitalizeze implementarea Planului de Acţiune a PfP împotriva terorismului. Ne reiterăm angajamentul faţă de Operaţiunea „Active Endeavour", operaţiunea noastră maritimă din Mediterana, care continuă să aducă o contribuţie semnificativă la lupta împotriva terorismului.
16. Rămânem profund preocupaţi de violenţa continuă şi atrocităţile din Darfur şi chemăm toate părţile să înceteze ostilităţile. NATO îşi menţine disponibilitatea, în baza consultărilor şi cu acordul Naţiunilor Unite şi al Uniunii Africane (UA), de a sprijini eforturile acestora de menţinere a păcii în regiune. La cererea Uniunii Africane, NATO a fost de acord să ofere sprijin Misiunii UA în Somalia şi suntem pregătiţi să analizăm şi alte cereri de sprijin pentru această misiune. Ca exemplu de abordare cuprinzătoare, salutăm cooperarea directă între NATO şi UA, demonstrată prin asistenţă acordată Misiunii UA în Sudan, încheiată recent, precum şi prin continuarea sprijinului acordat Forţei Africane. NATO salută operaţia Uniunii Europene EUFOR Ciad/Republica Central Africană şi contribuţia UE la stabilitatea şi securitatea în regiune.
17. Reiterăm angajamentul Alianţei de a sprijini Guvernul şi poporul irakian, precum şi de a sprijini dezvoltarea Forţelor de Securitate Irakiene. Am răspuns pozitiv solicitării Prim Ministrului Al-Maliki de a extinde, până în 2009, mandatul Misiunii NATO de Instruire în Irak (NTM-I). De asemenea, analizăm favorabil solicitarea Guvernului Irakului de a extinde misiunea NTM-I în domenii precum instruirea comandanţilor din forţele maritime şi aeriene, instruirea forţelor de poliţie, securitatea frontierelor, lupta împotriva terorismului, reforma apărării, construirea instituţiilor de apărare, controlul armelor uşoare şi de calibru mic. NTM-I continuă să-şi aducă o contribuţie importantă la eforturile internaţionale de instruire şi echipare a Forţelor de Securitate Irakiene, iar până acum a instruit peste 10.000 de membri ai acestor forţe. Complementar acestor eforturi, NATO a mai aprobat propuneri privind un cadru structurat de cooperare, cu scopul de a dezvolta o relaţie pe termen lung cu Irakul şi pentru a continua să întărească capacităţile Irakului de a răspunde provocărilor şi ameninţărilor comune.
18. Procesul continuu de lărgire a NATO a fost un succes istoric pentru promovarea stabilităţii şi cooperării, precum şi pentru a ne aduce mai aproape de obiectivul nostru comun, cel al unei Europe întregite şi libere, unite în pace, democraţie şi valori comune. Porţile NATO vor rămâne deschise pentru democraţiile europene care doresc şi sunt capabile să-şi asume responsabilităţile şi obligaţiile de membru, în conformitate cu Articolul 10 al Tratatului de la Washington. Reiterăm faptul că deciziile privind extinderea pot fi luate numai de către NATO.
19. Invitarea Albaniei şi Croaţiei să înceapă negocierile de aderare pentru a se alătura Alianţei noastre marchează începutul unui capitol nou pentru Balcanii de Vest şi indică drumul de urmat către un viitor în care această regiune stabilă este pe deplin integrată în instituţiile euro-atlantice şi capabilă să aducă o contribuţie majoră la securitatea internaţională.
20. Recunoaştem munca intensă şi angajamentul demonstrat de fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei faţă de valorile şi operaţiunile Alianţei. Apreciem eforturile sale de edificare a unei societăţi multietnice. în cadrul oferit de ONU, mulţi actori au lucrat din greu pentru a rezolva problema numelui, însă Alianţa a luat notă cu regret că aceste convorbiri nu au avut succes. Prin urmare, am decis că invitaţia pentru fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei va fi transmisă de îndată ce va fi obţinută o soluţie acceptată de ambele părţi în privinţa chestiunii numelui. încurajăm reluarea fără întârziere a negocierilor şi aşteptăm ca acestea să fie finalizate cât mai curând posibil.
21. Admiterea Albaniei şi Croaţiei va creşte capacitatea Alianţei de a face faţă provocărilor de astăzi şi de mâine. Aceste ţări şi-au demonstrat angajamentul solid faţă de principiile de bază ale Tratatului de la Washington, precum şi capacitatea şi disponibilitatea lor de a proteja libertatea şi valorile noastre comune, contribuind la apărarea colectivă a Alianţei şi la întreaga gamă de misiuni ale acesteia.
22. Vom începe imediat convorbirile de aderare cu scopul de a semna Protocoalele de Aderare până la finele lunii iulie 2008 şi de a finaliza procesul de ratificare fără întârziere. în perioada dinaintea aderării, NATO va implica statele invitate în cea mai mare măsură posibilă în activităţile Alianţei şi va continua să le acorde sprijin şi asistenţă, inclusiv prin Planul de Acţiune pentru Aderare (MAP). Aşteptăm cu interes calendarele de reformă ale statelor invitate, pe baza cărora acestea sunt aşteptate să-şi continue progresele, înainte şi după aderare, pentru a-şi spori contribuţia la Alianţă.
23. Salutăm aspiraţiile euro - atlantice ale Ucrainei şi Georgiei de apartenenţă la NATO. Am hotărât astăzi că aceste state vor deveni membre ale NATO. Ambele naţiuni au adus contribuţii valoroase la operaţiunile Alianţei. Salutăm reformele democratice din Ucraina şi Georgia şi aşteptăm cu nerăbdare ca alegerile parlamentare din Georgia, din luna mai, să fie libere şi corecte. MAP este următorul pas pentru Ucraina şi Georgia pe calea lor directă spre aderare. Astăzi am stabilit cu claritate că sprijinim candidaturile acestor ţări pentru MAP. Prin urmare, vom începe o perioadă de angajare intensă cu ambele ţări, la nivel politic înalt, pentru a soluţiona chestiunile încă nerezolvate în privinţa candidaturilor lor la MAP. Le-am solicitat miniştrilor de externe să facă o primă evaluare a progreselor la întâlnirea lor ministerială din decembrie 2008. Miniştrii de externe au autoritatea de a decide în privinţa candidaturilor Ucrainei şi Georgiei pentru MAP.
24. Rămânem angajaţi faţă de regiunea de importanţă strategică a Balcanilor, unde integrarea euro-atlantică, fundamentată pe valori democratice şi cooperare regională, rămâne necesară pentru o pace şi stabilitate durabilă. Salutăm progresul realizat după Summit-ul de la Riga în ceea ce priveşte dezvoltarea cooperării noastre cu Bosnia-Herţegovina, Muntenegru şi Serbia. încurajăm fiecare dintre aceste trei ţări să utilizeze în cea mai mare măsură posibilă oportunităţile de dialog, reformă şi cooperare, oferite de Parteneriatul Euro-Atlantic, şi am dat instrucţiuni Consiliului Nord Atlantic în sesiune permanentă să menţină în atenţie dezvoltarea relaţiilor cu fiecare dintre aceşti parteneri.
25. Salutăm deciziile Bosniei-Herţegovina şi ale Muntenegrului de a dezvolta un Plan de Acţiune Individual pentru Parteneriat cu NATO (IPAP). Aşteptăm cu interes planuri de acţiune ambiţioase şi de substanţă, care să promoveze aspiraţiile euro-atlantice ale acestor ţări, iar în acest scop ne oferim sprijinul pentru eforturile lor de reformă. Pentru a stimula şi ghida aceste eforturi, am decis să invităm Bosnia-Herţegovina şi Muntenegru să înceapă un Dialog Intensificat cu privire la întreaga gamă de teme politice, militare, financiare şi de securitate, legate de aspiraţiile lor de a deveni membri, fără a anticipa decizia finală a Alianţei în această privinţă.
26. Suntem pregătiţi să dezvoltăm pe mai departe o relaţie ambiţioasă şi substanţială cu Serbia, care să valorifice pe deplin calitatea sa de membru al PfP şi să o ajute să progreseze în direcţia integrării în comunitatea euro-atlantică. Ne reiterăm disponibilitatea de a adânci cooperarea cu Serbia, în special prin dezvoltarea unui Plan de Acţiune Individual pentru Parteneriat. Vom analiza de asemenea invitarea Serbiei la un Dialog Intensificat, în urma unei solicitări a Serbiei în acest sens.
27. Aşteptăm ca Serbia şi Bosnia şi Herţegovina să coopereze pe deplin cu Tribunalul Penal Internaţional pentru Fosta Iugoslavie şi vom monitoriza îndeaproape eforturile fiecăreia în această privinţă.
28. Reamintim că parteneriatul NATO-Rusia a fost conceput ca un element strategic pentru întărirea securităţii în spaţiul euro-atlantic, întemeiat pe principii, valori şi angajamente fundamentale, inclusiv democraţia, libertăţile civile şi pluralismul politic. Privind în urmă, la istoria de peste un deceniu, am dezvoltat un dialog politic şi proiecte concrete pe o gamă largă de subiecte de securitate internaţională, unde avem obiective şi interese comune. Deşi suntem preocupaţi de recentele declaraţii şi acţiuni ruseşti, pe subiecte cheie de securitate şi de interes comun, precum Tratatul privind Forţele Convenţionale din Europa (CFE), suntem pregătiţi să continuăm să lucrăm cu Rusia, ca parteneri egali în domenii de interes comun, aşa cum este prevăzut în Declaraţia de la Roma şi în Actul Fondator. Trebuie să ne continuăm eforturile comune în lupta împotriva terorismului şi în domeniul neproliferării armelor de distrugere în masă şi a mijloacelor de transport al acestora. îndemnăm Rusia să se angajeze activ în ofertele importante de cooperare care i-au fost prezentate. Considerăm că discuţiile bilaterale Statele Unite - Rusia cu privire la apărarea antirachetă şi CFE, printre alte teme, pot aduce o contribuţie importantă în acest domeniu. Considerăm că potenţialul Consiliului NATO-Rusia (NRC) nu este pe deplin realizat şi rămânem pregătiţi să identificăm şi să urmărim oportunităţi pentru acţiuni comune în format 27, reamintind principiul independenţei deciziilor şi acţiunilor NATO sau ale Rusiei. Reafirmăm Rusiei că politica uşilor deschise a NATO şi eforturile prezente, precum şi cele viitoare privind apărarea antirachetă a NATO sunt menite să ofere un răspuns mai bun faţă de provocările de securitate cu care toţi ne confruntăm şi reiterăm faptul că, departe de a reprezenta o ameninţare pentru relaţia noastră, acestea oferă oportunităţi de a aprofunda cooperarea şi stabilitatea.
29. Luăm notă de ratificarea de către Rusia a Acordului privind Statutul Forţelor, din cadrul Parteneriatului pentru Pace, şi ne exprimăm speranţa că aceasta va facilita continuarea cooperării practice. Apreciem faptul că Rusia este pregătită să sprijine misiunea ISAF a NATO în Afganistan prin facilitarea tranzitului pe teritoriul său. Am saluta aprofundarea cooperării NATO-Rusia, în sprijinul şi cu acordul Guvernului afgan şi dorim să o dezvoltăm în continuare, pe baza activităţii serioase deja realizate în pregătirea ofiţerilor afgani şi din Asia Centrală, specialişti în problema luptei împotriva traficului de narcotice. Continua noastră cooperare, pe baza Iniţiativei aliate de Cooperare în Spaţiu, şi sprijinul Rusiei faţă de Operaţiunea „Active Endeavour" din Marea Mediterană contribuie la lupta noatră comună împotriva terorismului. Salutăm, de asemenea, cooperarea cu privire la interoperabilitatea militară, apărarea antirachetă în teatru de operaţiuni, căutarea şi salvarea pe mare, ca şi planificarea urgenţelor civile.
30. Reafirmăm că politica NATO de parteneriate, dialog şi cooperare constituie o componentă esenţială a obiectivelor şi sarcinilor Alianţei. Parteneriatele Alianţei în întreaga lume au o valoare durabilă, contribuind la stabilitatea şi securitatea în zona euro-atlantică şi dincolo de ea. Ţinând cont de aceasta, salutăm progresul realizat de la ultimul nostru Summit la Riga, cu privire la întărirea politicii NATO de parteneriate şi cooperare şi ne reafirmăm angajamentul de a continua eforturile în această privinţă.
31. Acordăm o înaltă valoare contribuţiilor pe care partenerii noştri le aduc la misiunile şi operaţiile NATO. Şaptesprezece naţiuni din afara Alianţei contribuie cu forţe la operaţiile şi misiunile noastre, iar multe altele furnizează diferite forme de sprijin. Vom continua eforturile de a promova o mai mare interoperabilitate între forţele noastre şi cele ale naţiunilor partenere; de a intensifica schimbul de informaţii şi consultările cu naţiunile contributoare la operaţiunile conduse de NATO; şi de a oferi ţărilor partenere expertiza şi asistenţa NATO în promovarea reformelor din domeniul securităţii şi apărării.
32. Salutăm prezenţa partenerilor noştri euro-atlantici la Summit-ul de la Bucureşti şi reiterăm valoarea perenă a Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic (EAPC) şi a programului Parteneriatului pentru Pace (PfP). Rămânem angajaţi în continuarea discuţiilor politice de substanţă şi a unei cooperări eficiente în aceste formate. Salutăm revenirea Maltei în PfP şi dorim angajarea sa activă în EAPC. Salutăm întărirea dialogului politic prin Forumul de Securitate al EAPC. Vom acorda prioritate unor noi iniţiative, practice, între care sporirea integrităţii în instituţiile de apărare şi rolul important al femeilor în rezolvarea conflictelor, aşa cum este prevăzut în Rezoluţia numărul 1325 a Consiliului de Securitate al ONU. Apreciem succesele din ultimii zece ani, obţinute de Centrul Euro-Atlantic de Coordonare a Răspunsului la Dezastre, în coordonarea contribuţiilor NATO şi ale statelor partenere la răspunsul în caz de dezastre. Vom continua să utilizăm pe deplin fondurile de asistenţă voluntară NATO/PfP şi să promovăm deschiderea lor către alte ţări partenere. Salutăm şi vom continua să sprijinim angajarea tuturor partenerilor interesaţi din zona euro-atlantică în programe de sprijinire a reformelor apărării şi din alte domenii, inclusiv în cadrul Planului de Acţiune Individual pentru Parteneriat (IPAP). Reamintind decizia Summit-ului de la Istanbul, suntem decişi să angajăm partenerii din Caucaz şi Asia Centrală, zone de importanţă strategică, inclusiv prin întărirea aranjamentelor de legătură în aceste regiuni, şi ne vom continua dialogul cu partenerii din Asia Centrală cu privire la Afganistan. Apreciem contribuţiile semnificative furnizate de partenerii noştri EAPC în operaţiile Alianţei şi dorim să conlucrăm cu aceştia pentru a răspunde provocărilor de securitate ale secolului 21.
33. Am luat notă cu satisfacţie de progresul semnificativ realizat în cadrul Dialogului nostru Mediteranean după summit-urile de la Istanbul şi Riga. Consultările politice cu partenerii noştri din cadrul Dialogului Mediteranean au crescut în frecvenţă şi substanţă, iar întâlnirea desfăşurată, în decembrie 2007, între miniştrii noştri de externe şi cei şapte parteneri din cadrul Dialogului Mediteranean a contribuit la adâncirea în continuare a parteneriatului nostru. Ca atare, intenţionăm să continuăm dinamismul actual al relaţiei prin aprofundarea aranjamentelor noastre de legătură cu regiunea, pe bază voluntară. Cooperarea noastră practică s-a amplificat în mai multe domenii şi au fost create oportunităţi noi, în special în instruire şi educaţie. Salutăm progresul realizat împreună cu partenerii în implementarea Iniţiativei NATO de Cooperare în domeniul instruirii, în scopul lansării Cursului NATO de Cooperare Regională la Colegiul de Apărare al NATO, unde două cursuri pilot au fost organizate cu succes. îi încurajăm pe partenerii noştri din Dialogul Mediteranean să coopereze cu noi pentru a dezvolta mai departe această iniţiativă. Convenirea de Programe Individuale de Cooperare (ICP) cu Egiptul şi Israelul vor ajuta la stabilirea unei cooperări pe termen lung, structurate şi eficiente cu aceste ţări. îi încurajăm şi pe ceilalţi parteneri ai noştri din Dialogul Mediteranean să-şi dezvolte propriile lor programe în viitorul apropiat. Salutăm implementarea primului Fond de asistenţă din cadrul Dialogului Mediteranean, pentru a sprijini Iordania în eliminarea bombelor şi muniţiei neexplodate, precum şi lansarea studiului de fezabilitate pentru un fond de asistenţă destinat sprijinirii Mauritaniei în distrugerea de muniţie. Mulţumim partenerilor din Dialogul Mediteranean pentru diversele lor contribuţii la operaţiunile şi misiunile noastre.
34. Salutăm răspunsul a patru dintre ţările din regiunea Golfului la oferta noastră de cooperare în cadrul oferit de Iniţiativa de Cooperare de la Istanbul (ICI) şi încurajăm şi alte ţări din regiune să accepte această ofertă. în acest scop, avem în vedere să ne dezvoltăm aranjamentele de legătură, pe baze voluntare, cu această regiune. Observăm cu satisfacţie creşterea interesului şi a participării lor în activităţile NATO de instruire şi educaţie şi suntem pregătiţi să intensificăm cooperarea în acest domeniu, precum şi în altele similare. Salutăm progresul realizat împreună cu partenerii în implementarea Iniţiativei NATO de Cooperare în domeniul Instruirii, în scopul lansării cursului NATO de cooperare regională la Colegiul de Apărare al NATO, unde s-au desfăşurat cu succes două cursuri-pilot. îi încurajăm şi pe partenerii noştri din ICI să coopereze cu noi pentru a dezvolta mai departe această iniţiativă, precum şi să dezvolte programe individuale pentru a ne structura mai bine cooperarea. Apreciem foarte mult sprijinul acordat de partenerii noştri din ICI operaţiilor şi misiunilor Alianţei.
35. Alianţa acordă o valoare deosebită relaţiilor sale extinse şi variate cu alţi parteneri de pe glob. Obiectivele noastre în aceste relaţii includ sprijinul pentru operaţii, cooperarea în domeniul securităţii şi aprofundarea unor abordări comune în promovarea intereselor de securitate şi a valorilor democratice pe care le împărtăşim. Am făcut progrese substanţiale în construirea dialogului politic şi dezvoltarea Pachetelor individuale de Cooperare cu o parte dintre aceste ţări. Salutăm în mod special contribuţiile substanţiale ale Australiei, Japoniei, Noii Zeelande şi Singapore la eforturile din Afganistan, derulate sub conducerea NATO. Salutăm, în mod special, contribuţia semnificativă a Australiei, Japoniei, Noii Zeelande şi Singapore la misiunea NATO în Afganistan. De asemenea, salutăm contribuţiile valoroase ale Republicii Coreea la sprijinirea misiunii NATO în Afganistan. Recunoscând că fiecare dintre aceste ţări doresc să dezvolte propriul nivel al relaţiilor lor cu NATO, şi că alte ţări ar putea dori de asemenea să promoveze dialogul şi cooperarea cu NATO, ne reiterăm disponibilitatea de a continua dezvoltarea relaţiilor existente, precum şi de a stabili altele noi, individuale, pe baza aprobării Consiliului Nord-Atlantic şi într-un ritm adecvat intereselor noastre reciproce.
36. Reafirmăm importanţa continuă a regiunii Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică. în această privinţă, salutăm progresul în consolidarea responsabilităţii regionale, prin utilizarea eficientă a iniţiativelor şi mecanismelor existente. Alianţa va continua să sprijine aceste eforturi în mod adecvat, ghidată de priorităţile regionale şi pe baza transparenţei, complementarităţii şi inclusivităţii, în scopul dezvoltării dialogului şi cooperării între statele Mării Negre şi dintre acestea şi Alianţă.
37. Proliferarea rachetelor balistice reprezintă o ameninţare crescândă pentru populaţia, teritoriul şi forţele Alianţei. Apărarea antirachetă este parte a unui răspuns mai amplu de contracarare a acestei ameninţări. De aceea, recunoaştem contribuţia substanţială pe care planificata dislocare în Europa a capabilităţilor de apărare antirachetă ale SUA o aduce protecţiei Aliaţilor împotriva rachetelor balistice cu rază lungă de acţiune. Explorăm modalităţi de conectare a acestor capabilităţi cu eforturile curente ale NATO în domeniul apărării antirachetă, ca o cale de a ne asigura că ele vor constitui parte integrantă a oricărei arhitecturi viitoare a sistemului NATO de apărare antirachetă. Având în vedere principiul indivizibilităţii securităţii Aliaţilor, precum şi pe cel al solidarităţii NATO, însărcinăm Consiliul Nord-Atlantic în Sesiune Permanentă să dezvolte opţiuni pentru o arhitectură cuprinzătoare a sistemului de apărare antirachetă care să asigure acoperirea tuturor teritoriilor şi populaţiilor aliate care nu sunt acoperite altfel de sistemul american, în scopul reevaluării lor la summit-ul NATO din 2009, în vederea fundamentării oricărei decizii politice viitoare.
38. Apreciem, de asemenea, eforturile care se desfăşoară în prezent pentru întărirea cooperării NATO-Rusia în domeniul apărării antirachetă. Ne angajăm să demonstrăm transparenţă maximă şi să adoptăm măsuri reciproce de creştere a încrederii, pentru a reduce orice îngrijorare. încurajăm Federaţia Rusă să valorifice propunerile SUA în domeniul apărării antirachetă şi suntem pregătiţi să explorăm potenţialul de a conecta, la momentul potrivit, sistemele de apărare antirachetă ale Statelor Unite, NATO şi Federaţiei Ruse.
39. Reafirmăm faptul că dezarmarea, controlul armamentelor şi neproliferarea vor continua să aibă o contribuţie importantă pentru pace, securitate şi stabilitate şi, în acest sens, pentru prevenirea răspândirii şi utilizării armelor de distrugere în masă şi a mijloacelor de transport a acestora la ţintă. Am luat notă de raportul care ne-a fost pregătit privind creşterea profilului NATO în acest domeniu. Ca parte a unui răspuns mai larg la problemele de securitate, NATO ar trebui să continue să contribuie la eforturile internaţionale în acest domeniu al controlului armamentelor, dezarmării şi neproliferării şi însărcinăm Consiliul Nord-Atlantic în sesiune permanentă să menţină aceste subiecte sub o monitorizare activă.
40. Alianţa şi-a redus semnificativ forţele convenţionale, comparativ cu nivelul din perioada Războiului Rece, şi a redus armele nucleare atribuite NATO cu peste 90%. Aliaţii şi-au redus, de asemenea, arsenalele nucleare. Franţa a redus tipurile sistemelor sale nucleare la două, numărul mijloacelor de transport nucleare cu peste jumătate şi a anunţat că îşi va reduce numărul de focoase nucleare la mai puţin de 300, fără a mai deţine alte arme în afară de acestea în stocurile sale operaţionale. Marea Britanie se limitează la un sistem nuclear, a diminuat cu 75% puterea explozivă a stocurilor nucleare, iar numărul focoaselor nucleare disponibile din punct de vedere operaţional a ajuns la mai puţin de 160. Statele Unite şi-au redus stocul de arme nucleare la mai puţin de 25% din dimensiunea avută la momentul de vârf al Războiului Rece şi au redus armele nucleare tactice atribuite NATO cu aproape 90%.
41. Rămânem adânc preocupaţi de riscurile de proliferare ale programelor nucleare şi în domeniul rachetelor balistice ale Iranului. Chemăm Iranul să se conformeze pe deplin Rezoluţiilor numărul 1696, 1737, 1747 şi 1803 ale Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite (CSONU). De asemenea, suntem adânc preocupaţi de activităţile de proliferare ale Republicii Populare Democrate Coreea şi o chemăm să se conformeze pe deplin Rezoluţiei CSONU 1718. Aliaţii îşi reafirmă sprijinul pentru acordurile multilaterale de neproliferare existente, cum ar fi Tratatul de Neproliferare Nucleară, şi fac apel pentru conformarea universală cu Tratatul de Neproliferare Nucleară şi aderarea universală la Protocolul Adiţional la Acordul de Salvgardare al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), şi respectarea deplină a Rezoluţiei CSONU 1540. Aliaţii sunt de acord să îşi dubleze eforturile pentru implementarea integrală a acordurilor de neproliferare şi a rezoluţiilor relevante ale CSONU, faţă de care Aliaţii îşi reafirmă sprijinul şi pe care sunt obligaţi să le respecte.
42. Andosăm în totalitate declaraţia Consiliului Nord-Atlantic din 28 martie 2008 şi reafirmăm angajamentul Alianţei faţă de regimul Tratatului CFE, aşa cum a fost exprimat în poziţia Alianţei conţinută în paragraful 42 al Declaraţiei summit-ului de la Riga din 2006, declaraţia finală a aliaţilor la Conferinţa exteraordinară CFE de la Viena şi declaraţiile Alianţei care reflectă dezvoltările ulterioare. Punem cel mai mare preţ pe regimul Tratatului CFE cu toate elementele sale şi subliniem importanţa strategică a Tratatului CFE, inclusiv a regimului său de flanc, ca o piatră unghiulară a securităţii euro-atlantice. Suntem profund îngrijoraţi că Federaţia Rusă a continuat „suspendarea" unilaterală a obligaţiilor sale juridice decurgând din Tratatul CFE. Această acţiune nu contribuie la obiectivul nostru comun de menţinere a viabilităţii pe termen lung a regimului CFE şi solicităm ferm Federaţiei Ruse să reia implementarea sa. Situaţia actuală, în care aliaţii NATO din CFE implementează Tratatul în timp ce Rusia nu o face, nu poate dura la infinit. Am oferit un set de propuneri constructive şi inovatoare de acţiuni paralele pe subiecte-cheie, incluzând paşi din partea aliaţilor privind ratificarea Tratatului CFE Adaptat şi din partea Federaţiei Ruse privind angajamentele restante referitoare la Georgia şi Republica Moldova. Considerăm că aceste propuneri răspund tuturor preocupărilor exprimate de Rusia. încurajăm autorităţile ruse să lucreze în spirit constructiv cu noi şi cu alte state părţi interesate pentru a ajunge la un acord pe baza pachetului de acţiuni paralele, astfel încât să salvgardăm împreună beneficiile acestui important regim.
43. Suntem preocupaţi de persistenţa conflictelor regionale în Caucazul de Sud şi în Republica Moldova. Naţiunile noastre sprijină integritatea teritorială, independenţa şi suveranitatea Armeniei, Azerbaidjanului, Georgiei şi Republicii Moldova. Vom continua să sprijinim eforturile pentru o rezolvare paşnică a acestor conflicte regionale, având în vedere aceste principii.
44. Am făcut deja eforturi serioase pentru transformarea forţelor şi capabilităţilor noastre în conformitate cu obiectivele noastre politice, în special cu priorităţile stabilite de Directiva Politică Generală şi experienţa din teatrele de operaţii. Vom continua acest proces pentru a ne asigura că Alianţa rămâne capabilă să îşi îndeplinească angajamentele sale operaţionale şi să îndeplinească întreaga sa gamă de misiuni. Operaţiunile Alianţei subliniază necesitatea de dezvoltare şi dislocare în operaţiuni a unor forţe moderne, interoperabile, flexibile şi sustenabile. Aceste forţe trebuie să fie capabile să desfăşoare, în urma deciziei Consiliului (NAC), operaţiuni de apărare colectivă şi de răspuns la crize, în interiorul şi în afara teritoriului Alianţei, la periferia acestuia, precum şi la distanţă strategică, cu sprijin redus sau fară sprijinul naţiunii gazdă. Ne vom asigura, de asemenea, că avem capabilităţile necesare pentru a răspunde provocărilor de securitate şi în evoluţie ale secolului 21 şi, pentru a face aceasta, ne vom transforma, adapta şi reforma în consecinţă.
45. Transformarea reprezintă un proces continuu şi necesită o atenţie constantă şi susţinută. De aceea, sprijinim eforturile miniştrilor apărării de supervizare a gestionării aspectelor de apărare ale transformării Alianţei, pentru a asigura că NATO rămâne eficient şi eficace, în special prin continuarea eforturilor în următoarele domenii:
· Trebuie să ne asigurăm că oferim forţele necesare pentru operaţiunile Alianţei sau pentru alte angajamente. în acest scop, ne vom continua eforturile pentru a fi în măsură să dislocăm şi să susţinem mai multe forţe în teatrele de operaţiuni. Ne angajăm să sprijinim Forţa de Răspuns a NATO prin asigurarea contribuţiilor necesare şi să îmbunătăţim disponibilitatea forţelor destinate operaţiunilor Alianţei aflate în rezerva operaţională şi strategică a NATO. Vom încerca să obţinem sprijin intern pentru participarea la operaţiuni, inclusiv prin eforturi sporite de diplomaţie publică.
· Vom dezvolta, în continuare, acele capabilităţi necesare atât pentru susţinerea întregii game de misiuni ale Alianţei, cât şi pentru remedierea neajunsurilor specifice. Vom depune eforturi în special pentru îmbunătăţirea transportului strategic şi a transportului aerian intra-teatru, în special în ceea ce priveşte îmbunătăţirea disponibilităţii elicopterelor care să satisfacă cerinţele misiunilor Alianţei şi, în acest sens, salutăm iniţiativele naţionale în sprijinul acestor eforturi, precum şi pe acelea referitoare la sprijinul logistic multinaţional. Vom întări, în continuare, superioritatea informaţională prin capabilităţi de reţea, inclusiv prin: un sistem integrat de comandă şi control aerian, o monitorizare intensificată a situaţiei generale maritime şi prin asigurarea la timp a capabilităţii Alianţei de Supraveghere Terestră (AGS). Vom continua, de asemenea, să îmbunătăţim capabilitatea şi interoperabilitatea forţelor noastre pentru operaţiuni speciale. Pe baza sprijinului oferit de procesele de planificare a apărării, ne vom spori eforturile pentru dezvoltarea şi dislocarea în operaţiuni a forţelor şi capabilităţilor solicitate, cu cel mai ridicat grad de interoperabilitate şi standardizare. Dezvoltarea de forţe şi capabilităţi va fi completată prin îmbunătăţirea cooperării industriale trans-atlantice în domeniul apărării.
· Ne angajăm să dezvoltăm politici şi capabilităţi care să răspundă noilor provocări şi ameninţări. Aceasta include dezvoltarea unei politici cuprinzătoare pentru prevenirea proliferării armelor de distrugere în masă (WMD) şi apărarea împotriva ameninţărilor chimice, biologice, radiologice şi nucleare.
· Vom urmări adaptarea şi reforma structurilor şi proceselor din cadrul Alianţei. în acest context, suntem în proces de revizuire a structurii de comandă pe timp de pace a NATO, pentru a o face mai flexibilă, eficientă şi eficace, precum şi de revizuire a proceselor de planificare a apărării pentru a promova asigurarea la timp a capabilităţilor în conformitate cu Directiva Politică Generală.
46. Transformarea nu este posibilă fără asigurarea de resurse suficiente şi în ordine prioritară corespunzătoare. Ne angajăm să continuăm, în mod individual şi colectiv, asigurarea resurselor necesare Alianţei pentru îndeplinirea sarcinilor solicitate. în acest sens, încurajăm naţiunile ale căror cheltuieli pentru apărare sunt în scădere să împiedice acest fenomen şi să îşi stabilească, ca obiectiv, creşterea în termeni reali a cheltuielilor pentru apărare.
47. NATO rămâne angajat în eforturile de întărire a apărării sistemelor informatice „cheie" ale Alianţei împotriva atacurilor cibernetice. Recent am adoptat o politică NATO în domeniul apărării împotriva atacurilor cibernetice şi dezvoltăm structurile şi autorităţile necesare implementării acesteia. Politica noastră în domeniul apărării împotriva atacurilor cibernetice evidenţiază necesitatea pentru NATO şi naţiunile membre de a proteja sistemele informatice „cheie", în acord cu responsabilităţile lor specifice; schimbul de experienţă; şi asigurarea unei capabilităţi de sprijin pentru naţiunile aliate, la cerere, de respingere a unui atac cibernetic. Aşteptăm cu interes continuarea dezvoltării capabilităţilor NATO de apărare împotriva atacurilor cibernetice şi întărirea legăturilor dintre NATO şi autorităţile naţionale.
48. Am luat notă de raportul „Rolul NATO în domeniul securităţii energetice", pregătit în urma însărcinării primite la Summit-ul de la Riga. Aliaţii au identificat principii care vor guverna abordarea NATO în acest domeniu şi au evidenţiat opţiuni şi recomandări pentru activităţile viitoare. Pe baza acestor principii, NATO se va angaja în următoarele domenii: punerea în comun şi schimbul de informaţii; proiectarea stabilităţii; promovarea cooperării internaţionale şi regionale; sprijinul pentru gestionarea efectelor şi sprijinirea protecţiei infrastructurii energetice critice. Alianţa va continua consultările cu privire la riscurile iminente în domeniul securităţii energetice. Ne vom asigura că eforturile NATO aduc valoare adăugată şi sunt pe deplin coordonate şi integrate cu cele ale comunităţii internaţionale, care include un număr de organizaţii specializate în securitatea energetică. Am însărcinat Consiliul aflat în sesiune permanentă să pregătească pentru summit-ul din 2009 un raport consolidat privind progresele înregistrate în domeniul securităţii energetice.
49. Solicitările la adresa Alianţei noastre au sporit în complexitate în ultimii 20 de ani, pe măsură ce climatul de securitate s-a schimbat, iar atât amploarea misiunilor şi operaţiilor noastre, cât şi apartenenţa la Alianţă s-au extins. Acest fapt necesită adaptarea şi reforma continuă a structurilor şi proceselor Cartierului General al NATO. Am luat notă de progresul realizat în acest domeniu, ca parte a transformării generale a NATO; rămân, însă, multe de făcut în continuare, înclusiv folosirea, în modul cel mai eficient, a mutării noastre în clădirea noului sediu. în evaluarea celor care trebuie schimbate, trebuie să utilizăm mai mult lecţiile desprinse din experienţa noastră legată de îndeplinirea funcţiunilor de bază, inclusiv îndeplinirea cerinţelor operaţionale, de dezvoltare a capabilităţilor, de parteneriat şi de comunicaţii strategice. Valorificând activitatea miniştrilor noştri ai apărării vizând progresul în aspectele de apărare ale transformării, va trebui de asemenea ca Aliaţii să evalueze cum să realizeze cel mai rapid şi coerent flux al consilierii politice substanţiale, pe probleme militare şi pe tema resurselor, pentru a sprijini procesul decizional, consensual şi a creşte capacitatea noastră de răspuns în timp real la necesităţile operaţionale, inclusiv la cele ale Comandanţilor NATO. Am solicitat Secretarului General să traseze o foaie de parcurs de urmat, până la summit-ul din 2009, cu privire la modalitatea de realizare a acestor obiective.
50. Ne exprimăm aprecierea sinceră pentru ospitalitatea călduroasă cu care ne-a primit Guvernul României. Oraşul Bucureşti a fost locaţia celui mai mare summit NATO desfăşurat vreodată, punând în valoare hotărârea Alianţei de a coopera îndeaproape cu membrii comunităţii internaţionale, precum şi contribuţia sa unică la promovarea securităţii şi stabilităţii într-un context strategic aflat în schimbare rapidă. La întâlnirea noastră am luat decizii şi am oferit noi linii directoare pentru adaptarea continuă a NATO la acest context, prin misiunile şi operaţiile sale, modernizarea structurilor şi capacităţilor sale, angajarea mai strânsă a altor naţiuni şi organizaţii, precum şi deschiderea continuă către includerea unor noi state membre. Am întărit dialogul şi cooperarea cu state şi organizaţii vitale pentru securitatea noastră. Ne vom întâlni din nou anul viitor la Strasbourg şi Kehl pentru a sărbători cea de a 60-a aniversare a NATO, a trece în revistă procesul de adaptare şi a stabili noi orientări pentru modernizarea Alianţei noastre, pentru ca aceasta să poată răspunde provocărilor de securitate ale secolului 21.
