Succesul summit-ului NATO de la Bucureşti depinde de realizarea unor obiective concrete precum extinderea Alianţei, întãrirea parteneriatului euro-atlantic, problema Kosovo, dar şi de rezolvarea unor 'dosare de actualitate', a declarat, joi, ministrul de Externe, Adrian Cioroianu.
România este pentru o extindere cuprinzãtoare a Alianţei cu toate cele trei state aflate în postura de candidaţi - Albania, Croaţia şi Macedonia.
'Prin invitarea acestor state s-ar întãri flancul sudic al Alianţei şi s-ar extinde aria de securitate şi stabilitate în Balcani', a spus ministrul Cioroianu.
De asemenea, el a subliniat cã se sperã ca la summit-ul NATO de la Bucureşti sã se treacã la o etapã superioarã a relaţiei dintre NATO şi partenerii sãi din Balcanii de Vest: Serbia, Bosnia-Herţegovina şi Muntenegru.
Potrivit lui Cioroianu, premisele par favorabile pentru trecerea Bosniei-Herţegovina şi Muntenegrului la un stadiu superior al relaţia acestora cu Alianţa - etapa dialogului intensificat.
'In cazul Serbiei, sperãm ca summit-ul de la Bucureşti sã lanseze un mesaj puternic privind disponibilitatea Alianţei de cooperare cu Belgradul, atunci când autoritãţile sârbe vor fi pregãtite pentru aceasta. Sperãm ca acest lucru sã se întâmple cât mai curând', a spus Cioroianu.
La summit-ul NATO se aşteaptã invitarea Georgiei şi Ucrainei în programul Membership Action Plan (MAP).
'România are un interes direct în ancorarea euroatlanticã a Georgiei şi Ucrainei şi sprijinã demersurile celor douã state în aceastã direcţie', a subliniat Cioroianu.
El a adãugat cã, recent, a avut o discuţie cu miniştrii de Externe georgian şi ucrainean, cãrora le-a reconfirmat sprijinul României pentru invitarea la MAP.
Totodatã, Cioroianu a menţionat cã parteneriatul euroatlantic are în continuare o importanţã strategicã pentru NATO, inclusiv pentru promovarea reformelor democratice în statele ce nu vor deveni membre NATO, dar care sunt interesate sã lucreze cu aliaţii.
De asemenea, România îşi doreşte ca la summit-ul de la Bucureşti sã reconfirme 'unitatea de abordare şi acţiune a aliaţilor faţã de Afganistan'.
Cioroianu a menţionat, în context, cã este necesar un semnal privind 'o solidaritate sporitã' din partea întregii comunitãţi internaţionale.
In ce priveşte Kosovo, el a declarat cã România sprijinã pregãtirile pentru rolul viitor al Alianţei în cadrul unui proces controlat de gestionare a viitorului acestui teritoriu.
In acelaşi timp, la summit-ul de la Bucureşti se aşteaptã sã fie dezbãtute mai multe provocãri ce ţin de 'dosare actuale' ale securitãţii. Este vorba de lupta împotriva atacurilor cibernetice, dar şi de obţinerea de progrese în domeniul securitãţii energetice.
'România susţine cu prioritate identificarea unui rol specific al NATO în ce priveşte securitatea energeticã care sã ţinã seama de expertiza şi experienţa Aliaţilor şi care sã constituie o valoare adãugatã a NATO la eforturile altor actori în acest domeniu', a declarat Cioroianu.
La summit-ul NATO este foarte posibilã adoptarea unei declaraţii NATO-ONU care ar putea sã se constituie ca un rezultat concret important al reuniunii cu relevanţã deosebitã pentru viitorul cooperãrii acestor organizaţii, inclusiv în teatre de operaţii precum Afganistanul, sublinia Cioroianu. El a adãugat cã la nivel tehnic a fost convenit un proiect de text care însã trebuie sã fie şi omologat la nivel politic.
Cu prilejul summit-ului, România va susţine aprobarea unei decizii privind adoptarea unui sistem NATO de apãrare antirachetã, complementar şi integrat cu cel al SUA, în conformitate cu principiul solidaritãţii şi indivizibilitãţii membrilor NATO.
In acelaşi timp, pentru a avansa în procesul de transformare a NATO, România va susţine în cadrul summit-ului dezvoltarea iniţiativelor în domeniul superioritãţii informaţionale şi proiectul Alianţei Nord-Atlantice de monitorizare maritimã.
(Sursa: Rompres)
